Apocalipsa e aici!

Nu. Nu este sfarsitul lumii. Este albumul scos de catre Aforic, ADN, Subsapte (emcee-i) si Sagace Snephrue (producator). L-am cumparat ‘direct de la sursa’ – Aforic. Ce pot zice despre CD la o prima vedere: au avut o idee geniala sa scoata odata cu cd-ul un comic book. Un fel de carticica care continea si CD-ul undeva pe ultima coperta. Nu a avut ambalaj. E mai original fara. Din comic book mi-a placut decat prima poveste. Celelalte au fost mai mult schite. Cat despre CD, se pare ca cei 4 au facut o treaba excelenta. Sagace si-a pus amprenta grav pe acesta. ADN are texte si flow extraterestru. Aforic caca si el niste ‘povestiri’, unele mai triste. Subsapte este mana dreapta a lui ADN, cu texte si flow care-ti zboara creierii. Deliric si Doc prind si ei o melodie, Carbon este omul flow-ului, OKN scuipa cu stofa de centaur, Goretex apare si el, Cedry2k este zeul tuturor, si …in cacat, multi altii.

Ce pot sa zic, il ascult de ieri. In continuu.

‘Sa fi in dezechilibru fara sa conteze periplu,

Om simplu, cu timpul cauti victorie,

Victorie fara razboi nu exista-n istorie!’

Peace!

Una mica…

Eu stiu, cel putin asa stiam, ca presedintele Americii isi face veacul in Casa Alba: adica acolo doarme, acolo mananca bla bla…Ce zice Obama cand se trezeste dimineata si se duce in baie, uitandu-se in oglinda? Bagamias pula, sunt la munca!

End of story, peace!

Vreau sa dispar doar un pic

As dori sa pot avea o putere….Sa ma intorc in timp in momentele in care am gresit profund, sa pot repara ceea ce am gresit. Sa nu am nicio urma de regret in suflet, sa fiu impacat cu tot ceea ce s-a intamplat / se va intampla, cu mine. Sa am puterea de schimbare; sa ma schimb in ceea ce persoanele de langa mine inca asteapta.

Sa pot… sa dispar doar un pic!

Bmx. O pasiune pentru lovituri.

De vreo 3 ani de la vechiul MTB(dumnezeu sa il odihneasca, fie el pe unde e), mi s-a pus pata sa imi achizitionez un bmx doar pentru ca a fost o “iubire eterna” de cand eram mic copil. Ei bine, pe data de 17 septembrie am reusit sa fiu posesorul unui bmx pe care pot spune ca am dat bani frumosi. Cu trecerea timpului am observat ca bmx-ul nu este doar o simpla bicicleta de plimbare si atat. Bmx-ul inseamna coate julite, barbii julite(ca in cazul meu), dureri de degete, incheieturi, genunchi si nu in ultimul rand, fund. Cand l-am luat, baiatu’ de la magazin mi-a zis asa: “Te vei plictisi in 2 saptamani de el!”. Au trecut aproape 3 baiatu’ si nu m-am plictisit. In fiecare zi incerc sa invat niste chestii basic pt bmx, iar eu ma aleg cu julituri. Nu am cazut in viata mea atat de mult, de cand merg cu bicicleta, cat am cazut cu bmx-ul(3 la activ pana acum). Spor la pedalat

ps: iata si minunatia

Pe aripile asternutului

O zi torida de vara imi acaparase intru totul toate simturile. Ceasul arata, cu limbile sale obosite, ora 5. Dimineata. Mirosul tare de praf si industrie imi inunda narile in timp ce crap putin fereastra. Oare ce zi este astazi? Toata seara nu am inchis un ochi. Mos Ene se pare ca m-a ocolit de aceasta data.

Mintea mea lua toata aceasta priveliste, in joaca. Putina lume se indrepta spre servici cu pasi mari si grabiti, praful ii insotea intotdeauna, depus pe incaltaminte si parca si peste fetele unora. Doi oameni cantau si se inclinau mergand pe strada in timp ce soarele isi intindea razele peste nori. Ce bine e sa fii liber, par sa zica ei!

Ma intorc in camera, cu ochii obositi de o culoare monotona. Era culoarea Bucurestiului in miez de dimineata. In camera, Mos Ene isi face aparitia. Cu o patura magica si o pernuta moale de pana de gasca. Ma indemna sa imi astern corpul in bratele lui. Dar ceva imi spune, sa nu o fac. Intorc privirea o clipa spre geam, forfota incepea sa creasca. Limbile ceasului magic din dormitor incepusera sa prinda contur, parca aratand aceeasi ora.

Ma trezesc dupa cateva ore de somn bun, cu gandul ca astazi o iau iarasi de la capat. Acelasi tipar, acelasi ceas, acelasi dormitor si aceeasi fereastra. Acelasi Bucuresti destins si nepasator de ce i se intampla. Mos Ene isi impacheteaza lucrurile iar cu o ultima farama de efort, dupa o noapte anevoioasa la munca, imi face cu mana in stilul salutului prietenesc.

“La revedere prietene!”